Mici economii – Ion Luca Caragiale

In ajunul lui sf. Dumitru, amicul meu Iancu Verigopolu sta infipt in coltul otelului Continental, privind la trecatori. Ne salutam si intram in vorba. Are frumos caracter amicul meu Verigopolu: totdeuna egal, fara a se lasa alterat macar de orice imprejurare; si marturisesc drept ca nu-l pot admira indestul pentru aceasta. Dumneata, bunioara, ori eu, sau un altul, n-am fi in stare sa ne infigem in coltul otelului Continental pentru a privi la miscarea de pe strada, cu sangele rece al unei persoane absolut lipsite de grija zilei de mane – in ce momente?