Doamna Baptiste – Guy de Maupassant

Aveam de asteptat doua ore si zece minute pana la sosirea expresului de Paris. Chinuit de dorinta de a gasi ceva de facut, am zarit un convoi mortuar care iesea de pe o strada laterala indreptandu-se pe cea pe care ma aflam eu.
Vederea dricului a fost o usurare. Dar atentia mi-a fost pe data atrasa de altceva. Mortul era urmat de doar opt domni dintre care numai unul plangea. Ceilalti discutau amical.
Curiozitatea de om plictisit a inceput sa teasa cele mai complicate ipoteze. Dar, cum carul funebru tocmai trecea prin fata mea, o idee nastrusnica mi-a incoltit in minte: sa-l urmez alaturi de cei opt domni.