Moartea lui Castor – Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti

Acum cativa ani, intr-o zi de septembrie, cuprins de un nespus dor de duca pe care mi-l pricinuia albastrul nesfarsit al cerului, ma plimbam de mai bine de un ceas pe strada singur, fara rost, cand la o raspantie ma intalnii piept in piept cu Maiorul.
Acesta ii spune ca mama ii era bolnava.
Ca sa-mi spuie Maiorul ca mama era foarte rau, trebuie sa fie in adevar asa, trebuie sa aiba altceva decat patima ei obisnuita.