Harriet Beecher Stowe – Coliba unchiului Tom – Capitolul 07

Lupta mamei

E greu de inchipuit o fiinta omeneasca mai deznadajduita si mai nefericita decat Eliza in clipa in care parasise coliba lui Tom.
Suferintele si primejdia in car ese zbatea sotul ei, urgia ce ii ameninta copilul i se invalmaseau in minte, lasandu-i totusi posibilitatea sa-si dea seama de toate greutatile pe care le intampina parasindu-si singurul camin pe care-l avusese si lipsindu-se de protectia unui prieten pe care il stima si il iubea. Nu-i era usor nici gandul despartirii de fiecare lucru drag, de locurile in care crescuse, de copacii sub care se jucase, de poiana unde se plimbase fericita in atatea seri cu tanarul ei sot; totul – asa cum i se infatisa in lumina rece si limpede a noptii senine – parea sa o mustre, intreband-o cum putea parasi un asemenea camin!