Pe o stanca neagra – Calin Gruia

Intr-o margine a targului, pe intaia treapta a muntelui si nu departe de apa Ozanei, se ridica mareata si singuratica vechea cetate a Neamtului. Zidurile ei imbatranite privesc la mare departari si suflul istoriei se odihneste pe lespezi si pe sub bolti arcuite. In ele dorm legende si intamplari de demult.
Scut al Moldovei, in acea parte de tara, Cetatea n-a fost niciodata si de nimeni biruita. Intre aceste ziduri a poposit, in ceasuri de cumpana, si Maria-Sa, Stefan cel Mare.