Pelicanul – Marcel Franck

– Eu sunt fericita, iti inchipui, dar el … ma-ntreb cum cum o sa primeasca vestea. Of, toata noaptea numai la asta ma gandesc. De spaima nici nu mai inchid ochii. Nu crezi ca am putea sa mai asteptam putin?
– Vai, dar de ce sa asteptam? Oricum o sa afle, mai bine s-o afle de la tine decat de la portareasa blocului sau de la vreun vecin.
– Bine, sa nu mai vorbim despre asta. Vom trai si vom vedea!
– Pai tocmai asta e: nu trebuie sa astepti sa se vada! Hai, fetito, curaj. Stii bine ca orice ar fi, eu sunt alaturi de tine!