Surorile Boga – Horia Lovinescu

Imi terminasem insemnarile pentru reportaj si ma pregateam sa parasesc incinta Marii Adunari Nationale cand, la tribuna, s-a mai urcat un vorbitor care a atras, dintr-o data, atentia tuturor. Era o femeie de vreo treizeci si sapte sau treizeci si opt de ani, inalta si zvelta, cu trasaturi fine dar marcate si severe, cu imensi ochi verzi ca niste lacuri alpine si care aducea in exprimarea ei simpla si voit lipsita de infrumusetari stilistice o siguranta, o vigoare logica si o adancime de gandiri putin obisnuite.
Uimit, am recunoscut-o pe Ioana Boga.