Un capriciu al lui Bonaparte – Stefan Zweig

Anul 1789. Pe intinsul desertului, trupele generalului Bonaparte, aflate in plina campanie, se odihnesc in preajma piramidelor.
Soldatii-si impartasesc, unii altora, nemultumirile.
– Nisip si iar nisip peste tot!
– Cel mai intelept ar fi s-o-ntindem cat mai e vreme. La urma urmei, englezii sunt oameni ca si noi; iar cu felahii nu avem nici in clin, nici in maneca.